Prevenirea și diminuarea risipei alimentare constituie obligații legale pentru operatorii din sectorul agroalimentar. Regimul se aplică de-a lungul lanțului alimentar, de la producție și procesare până la comerț, restaurante și alte servicii alimentare. Pe lângă măsurile de prevenire, legea prevede planuri și rapoarte anuale, încărcarea lor într-o platformă națională și anumite obligații de publicare.
Cine are obligații privind risipa alimentară?
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 217/2016 vizează operatorii economici din sectorul agroalimentar, în sensul legislației europene privind alimentele. Normele metodologice particularizează măsurile pentru fiecare verigă a lanțului.
- Producție primară: exploatații agricole, ferme și alți producători de produse agroalimentare;
- Prelucrare și procesare: fabrici alimentare, brutării, unități de procesare a cărnii, laptelui ori a altor produse alimentare;
- Depozitare și distribuție: depozite alimentare, operatori logistici și distribuitori;
- Comerț: magazine alimentare, supermarketuri și comercianți angro;
- Servicii alimentare și ospitalitate: restaurante, cantine, catering, cofetării, patiserii și unități hoteliere cu servicii de alimentație.
Separat, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 217/2016 instituie o obligație de prevenire și diminuare a risipei alimentare pentru autoritățile și instituțiile administrației publice, atunci când activitatea lor generează sau poate genera surplusuri de alimente.
Ce obligații stabilește Legea nr. 217/2016?
1. Adoptarea măsurilor de prevenire și reducere
Art. 2 alin. (1)–(3) Operatorii trebuie să întreprindă măsuri de prevenire și reducere a risipei, potrivit ierarhiei prevăzute de lege. Aceasta cuprinde, după caz, responsabilizarea personalului, comercializarea cu preț redus a alimentelor apropiate de termen, redistribuirea pentru consum uman și direcționarea legală către alte utilizări sau valorificări.
Înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, sunt obligatorii cel puțin două acțiuni dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a)–g). Domeniul concret al măsurilor diferă după veriga lanțului agroalimentar.
2. Planuri și rapoarte anuale
Art. 2 alin. (4)–(5) Operatorii economici trebuie să pună la dispoziția autorităților rapoarte anuale care prezintă planurile de diminuare a risipei alimentare, acțiunile întreprinse și rezultatele obținute. Legea prevede încărcarea planurilor și rapoartelor în platforma națională.
Planurile și rapoartele se publică și pe pagina de internet a operatorului economic. Obligația de publicare este distinctă de încărcarea documentelor în platforma MADR.
3. Informare, redistribuire și respectarea siguranței alimentare
Art. 2 alin. (6)–(9) și art. 3 Legea impune demersuri pentru încheierea unui contract-cadru cu operatori receptori, măsuri de informare și responsabilizare a salariaților și informarea consumatorilor privind obiceiurile responsabile de consum. Produsele agroalimentare nevândute, dar încă bune pentru consum, nu pot fi declarate deliberat improprii.
Atunci când există transferuri de alimente, se aplică regulile speciale de siguranță alimentară, trasabilitate și eligibilitate a produselor. Transferul gratuit nu permite ignorarea termenelor de consum sau a condițiilor sanitare-veterinare. Operatorii implicați în transferul gratuit trebuie să păstreze timp de 3 ani evidența nominală a furnizorilor și beneficiarilor, cu excepția produselor distribuite direct consumatorului final (art. 15 din norme).
4. Cerințe suplimentare pentru comerț și HoReCa
Art. 3 alin. (4)–(5) din norme Pentru depozitare, distribuție și comercializare, normele prevăd inclusiv monitorizarea stocurilor după principiul FIFO („primul intrat – primul ieșit”) și cel puțin o comunicare internă anuală către angajați privind obiectivul de reducere a risipei.
În industria ospitalității și serviciile de alimentație publică sunt prevăzute cerințe specifice privind FIFO, comunicarea internă și colectarea separată a deșeurilor alimentare. Operatorii din ospitalitate trebuie să faciliteze luarea alimentelor neconsumate la sfârșitul mesei, fără costuri suplimentare și cu informare clară și vizibilă în meniu, în condiții corespunzătoare de ambalare.
Ce se raportează și de către cine?
Art. 13 din normele metodologice precizează documentele care se încarcă în platforma națională. Tipul raportului diferă după rolul operatorului în activitatea de transfer gratuit de alimente.
| Document | Cine îl încarcă | Temei |
|---|---|---|
| Plan anual de diminuare a risipei alimentare | Operatorii economici din sectorul agroalimentar vizați de lege | Art. 13 lit. a) din norme |
| Raport privind cantitatea alimentelor primite prin transfer gratuit | Operatorii receptori | Art. 13 lit. b); anexa nr. 1 |
| Raport privind cantitatea și valoarea alimentelor transferate gratuit | Operatorii donatori | Art. 13 lit. c); anexa nr. 2 |
Rapoartele privind transferul gratuit sunt legate de calitatea de donator sau receptor. Faptul că un operator nu a realizat donații nu înlătură, în sine, obligațiile generale privind prevenirea risipei și planul anual. Normele nu clarifică expres cum se declară, în toate situațiile, lipsa transferurilor („zero transferuri”); se aplică cerințele efective ale platformei oficiale.
Separat de aceste formulare, art. 2 alin. (4) din lege se referă la rapoartele anuale privind acțiunile întreprinse și rezultatele obținute. Textul trebuie citit împreună cu art. 13 din norme, fără a presupune că există un formular distinct, universal, pentru fiecare mențiune din lege.
Termenele de raportare și platforma MADR
Raportarea se face în Platforma națională pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare, gestionată de MADR: https://risipaalimentara.madr.ro/.
Sancțiuni și limitele excepției pentru firmele mici
Art. 5 din Legea nr. 217/2016 prevede:
- amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru încălcarea art. 3, privind transferul alimentelor, dacă fapta nu constituie infracțiune;
- amendă de la 10.000 la 40.000 lei pentru încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 2 alin. (4) și (5), după șase luni de la data funcționării și utilizării platformei naționale, în condițiile art. 5 alin. (2).
Aplicarea efectivă a amenzii de 10.000–40.000 lei depinde și de stabilirea datei de la care platforma a funcționat și a fost utilizată în sensul legii. Simplul fapt că platforma este accesibilă public nu permite stabilirea retroactivă, fără o confirmare oficială, a acestei date.
Întrebări frecvente
Ce firme au obligații privind risipa alimentară?
Operatorii economici din sectorul agroalimentar, de la producție și procesare până la depozitare, distribuție, comerț și servicii alimentare, în funcție de activitățile efective.
Dacă societatea nu donează alimente, mai trebuie să aibă plan anual?
Da, obligațiile generale de prevenire și de planificare nu sunt condiționate de realizarea unor donații. Raportările specifice transferului gratuit trebuie diferențiate după calitatea de donator sau receptor.
Microîntreprinderile sunt scutite de toate obligațiile?
Nu. Legea prevede numai o excepție contravențională limitată pentru nerespectarea art. 2 alin. (4), fără a exonera în bloc microîntreprinderile și întreprinderile mici.
Unde se raportează risipa alimentară și până când?
În platforma MADR risipaalimentara.madr.ro, până la 31 martie, pentru anul calendaristic precedent. Pentru anul 2026, termenul este 31 martie 2027.
Surse oficiale
- Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare – republicarea din 8 mai 2024, Portal Legislativ
- HG nr. 955/2024 – normele metodologice care înlocuiesc anexa la HG nr. 51/2019, Portal Legislativ
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – platforma oficială pentru risipa alimentară
Verificare legislativă: 22 octombrie 2026. Această pagină are caracter informativ și prezintă obligațiile generale în baza actelor normative indicate. Aplicabilitatea cerințelor speciale depinde de activitățile efective, rolul operatorului și situația analizată. Datele și formularele operaționale pot necesita verificarea instrucțiunilor platformei MADR.