Raportul de amplasament și raportul privind situația de referință sunt același document?

Nu. Ele sunt documentații distincte, chiar dacă sunt tratate împreună în regimul de atestare a elaboratorilor. Raportul de amplasament este asociat documentației AIM și caracterizării amplasamentului, iar raportul privind situația de referință are funcția specifică de a stabili, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale, starea de contaminare a solului și apelor subterane cu substanțe periculoase relevante.

RSR este obligatoriu pentru orice instalație care solicită autorizație integrată de mediu?

Nu automat. Legea nr. 278/2013 îl impune atunci când în activitate se utilizează, se produc sau se emit substanțe periculoase relevante și există posibilitatea contaminării solului și apelor subterane pe amplasament. Încadrarea trebuie justificată pentru situația concretă.

De ce este important RSR la încetarea definitivă a activității?

RSR oferă baza pentru o comparație cuantificată între starea inițială a solului și apelor subterane și starea existentă la încetarea activității. Dacă instalația a produs o poluare semnificativă cu substanțe periculoase relevante, legea poate impune măsuri pentru readucerea amplasamentului la starea descrisă în raport.

Raport de amplasament și situația de referință (RA / RSR)

Q: Cine poate elabora RA sau RSR?

RA/RSR sunt incluse de Ordinul MMAP nr. 1134/2020 în categoria studiilor de mediu supuse regimului de atestare. Elaborarea trebuie realizată de experți atestați pentru domeniul corespunzător, în condițiile cadrului legal aplicabil.

În procedurile de autorizare integrată de mediu, starea amplasamentului nu este un element secundar. Ea trebuie înțeleasă suficient de bine pentru ca autoritatea să poată evalua relația dintre instalație, emisii, sol, ape subterane și riscul de contaminare.

Ideea importantă: raportul de amplasament (RA) și raportul privind situația de referință (RSR) nu sunt simple denumiri pentru același document. Au funcții juridice și tehnice diferite, iar necesitatea și profunzimea investigațiilor se stabilesc în raport cu instalația și amplasamentul concret.

Raport de amplasament – RAFace parte din arhitectura documentației pentru autorizarea integrată și contribuie la caracterizarea condițiilor amplasamentului și a relației dintre instalație și mediul înconjurător.

Situația de referință – RSRAre o funcție specifică în Legea nr. 278/2013: stabilirea stării de contaminare a solului și apelor subterane cu substanțe periculoase relevante, pentru a permite ulterior o comparație cuantificată.

Nu este automatRSR nu este obligatoriu pentru orice AIM. Trebuie analizate substanțele periculoase relevante și posibilitatea reală de contaminare a solului și apelor subterane.

Consecință pe termen lungDatele stabilite astăzi pot deveni reperul față de care se evaluează amplasamentul la încetarea definitivă a activității.

RA și RSR – aceeași zonă de expertiză, funcții diferite

	Raport de amplasament (RA)	Raport privind situația de referință (RSR)
Rol principal	Caracterizarea amplasamentului și susținerea analizei integrate a instalației.	Stabilirea unei stări de referință pentru contaminarea solului și apelor subterane cu substanțe periculoase relevante.
Cadru	Procedura AIM aprobată prin Ordinul nr. 818/2003, corelată cu legislația actuală privind emisiile industriale.	Legea nr. 278/2013, în special art. 12 și art. 22, în corelare cu Directiva 2010/75/UE.
Întrebarea centrală	Care sunt caracteristicile amplasamentului relevante pentru funcționarea și impactul instalației?	Există substanțe periculoase relevante și o posibilitate de contaminare care impune stabilirea unei baze cuantificabile?
Utilitate la încetare	Oferă contextul amplasamentului și al funcționării instalației.	Permite compararea stării de la încetarea definitivă cu starea stabilită la momentul de referință.

De ce contează diferența? O documentație care tratează RA și RSR ca pe același „raport standard” poate rata exact elementul care justifică sau exclude necesitatea investigațiilor privind solul și apele subterane. În cazul RSR, analiza trebuie construită în jurul substanțelor periculoase relevante și al posibilității concrete de contaminare.

Când devine relevant raportul privind situația de referință?

Potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 278/2013, RSR este necesar atunci când, în desfășurarea activității, se utilizează, se produc sau se emit substanțe periculoase relevante și, ținând seama de situația instalației, există posibilitatea contaminării solului și apelor subterane.

Această formulare este esențială: simpla existență a unor substanțe clasificate ca periculoase nu conduce automat la aceeași concluzie pentru toate amplasamentele. Contează natura substanțelor, modul în care sunt utilizate sau stocate, cantitățile, traseele de manipulare, istoricul incidentelor, protecțiile existente și vulnerabilitatea amplasamentului.

Ghidul Comisiei Europene privind rapoartele de referință sub IED detaliază tocmai această logică: mai întâi se stabilește relevanța substanțelor și posibilitatea contaminării; numai apoi se decide nivelul de caracterizare necesar.

De ce poate deveni o documentație complexă?

Într-un amplasament industrial, informațiile necesare nu provin dintr-o singură sursă. Analiza poate necesita corelarea dintre:

activitățile și instalațiile efectiv operate;
substanțele și amestecurile utilizate, produse sau emise și clasificarea lor;
zonele de stocare, transfer, încărcare/descărcare și conductele sau rețelele relevante;
istoricul amplasamentului și eventualele utilizări anterioare;
incidente, pierderi, scurgeri sau modificări ale configurației instalației;
datele existente privind solul și apele subterane;
caracteristicile hidrogeologice și posibilele căi de migrare a contaminanților.

În unele situații, datele istorice și informațiile existente pot fi suficiente pentru o parte a demonstrației. În altele, o concluzie credibilă poate necesita investigații de teren și determinări noi. Alegerea nu ar trebui făcută generic, deoarece documentația trebuie să poată susține concluzia în fața autorității competente și să rămână utilizabilă chiar la încetarea activității, posibil după mulți ani.

RSR nu este doar un document pentru momentul autorizării

Funcția juridică a raportului devine foarte clară la încetarea definitivă a activității. Legea nr. 278/2013 cere operatorului să evalueze atunci starea contaminării cu substanțele periculoase relevante utilizate, produse sau emise de instalație.

Dacă activitatea a produs o poluare semnificativă a solului sau apelor subterane față de starea descrisă în RSR, operatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru readucerea amplasamentului la starea de referință, cu luarea în considerare a fezabilității tehnice.

Practic, RSR fixează „fotografia tehnică” de la care se va face comparația în viitor. De aceea, o bază de referință insuficient justificată sau construită pe date nereprezentative poate avea consecințe mult după emiterea autorizației.

Ce se întâmplă dacă RSR nu este necesar?

Faptul că, în urma analizei, nu rezultă obligația de a întocmi un RSR nu înseamnă că problematica solului și apelor subterane dispare. Legea nr. 278/2013 menține obligații la încetarea definitivă și pentru operatorii care nu au avut obligația întocmirii raportului, atunci când contaminarea asociată activităților autorizate generează un risc semnificativ.

De aceea, decizia privind necesitatea RSR trebuie tratată ca o concluzie tehnică justificată, nu ca o simplă bifă administrativă.

RA / RSR nu trebuie confundate cu bilanțul de mediu

Bilanțul de mediu (BM) are propriul cadru și propriile situații de aplicare. RA și RSR sunt asociate în principal regimului autorizației integrate de mediu și cerințelor privind amplasamentul și emisiile industriale. În funcție de istoricul instalației, informațiile din documentații anterioare pot fi utile, dar documentele nu sunt automat substituibile.

Vezi și ghidul despre bilanțul de mediu →

Cine elaborează RA / RSR?

Ordinul MMAP nr. 1134/2020 include raportul de amplasament / raportul privind situația de referință în categoria studiilor de mediu supuse regimului de atestare. Elaborarea trebuie realizată de experți atestați pentru domeniul corespunzător.

Ai o procedură AIM sau trebuie clarificat dacă este necesar RSR?

Înainte de a porni investigații costisitoare sau, dimpotrivă, de a presupune că acestea nu sunt necesare, trebuie analizate instalația, substanțele relevante și istoricul amplasamentului. UMWELT poate verifica încadrarea, organiza elaborarea RA/RSR prin experți atestați și corela documentația cu procedura AIM.

Discută cu un consultant UMWELT →

Pentru o evaluare inițială este suficient să ne descrii activitatea și situația procedurii; documentele necesare analizei se stabilesc ulterior, în funcție de caz.

Întrebări frecvente

RA și RSR sunt același lucru?

Nu. Chiar dacă apar împreună în regimul de atestare a elaboratorilor, funcțiile lor sunt diferite. RSR are rolul specific de a stabili starea de contaminare a solului și apelor subterane cu substanțe periculoase relevante, pentru comparația de la încetarea definitivă.

Orice instalație cu AIM trebuie să aibă RSR?

Nu automat. Trebuie îndeplinite condițiile din art. 22 alin. (2) din Legea nr. 278/2013, iar concluzia se fundamentează pe situația concretă a instalației și amplasamentului.

Poate fi necesară prelevarea de probe?

Da, dacă informațiile existente nu permit stabilirea adecvată a stării solului și apelor subterane. Necesitatea, amploarea și obiectivele investigațiilor trebuie stabilite în raport cu riscul de contaminare și datele disponibile.

De ce contează RSR după închiderea instalației?

Pentru că starea de referință este reperul față de care poate fi comparată contaminarea existentă la încetarea definitivă a activității și, după caz, pot fi stabilite măsurile necesare de depoluare.

Surse oficiale

Notă: informațiile au caracter general și sunt actualizate la 22 august 2026. Necesitatea RA/RSR, domeniul investigațiilor și documentația concretă se stabilesc în funcție de instalație, substanțele utilizate/produse/emise, istoricul amplasamentului și cerințele autorității competente.